Discover PlayDecide. Download games, prepare, play. GET STARTED

Decide în Neuroştiinţe

Choose your language

PlayDecide games may be available in multiple languages

Play the game

Download, prepare, discuss & collect results.

SIGN INRegister

Neuroştiinţa despre stimulentele sistemului nervos

Author / translator Andrea Bandelli

Neuroştiinţa despre stimulentele sistemului nervos
Probabil că medicamentele concepute pentru tratarea unor afecţiuni vor putea îmbunătăţi capacităţile noastre naturale. Medicamentele concepute pentru tratarea maladiei lui Alzheimer pot îmbunătăţi susbstanţial şi funcţia memoriei. Medicamente stimulatoare, utilizate în prezent pentru tratarea copiiilor cu sindromul deficientului de atenţie şi hiperactivitate, creşte de asemenea capacităţile de concentrare ale creierului normal. Starea emoţională poate de asemenea fi îmbunătăţită. Noua generaţie de medicamente antidepresive sunt utilizate şi de persoane care nu suferă de depresie: persoanele care consumă aceste medicamente sunt mai puţin sensibile la micile supărări cotidiene, sunt mai optimiste şi mai încrezătoare în ele.
În loc să fie utilizate în terapie, aceste medicamente s-ar putea să fie utilizate într-o zi pentru îmbunătăţirea capacităţilor normale ale corpului, creierului şi psihicului. Având în vedere toate aceste potenţiale beneficii ale acestor compuşi pentru a ne îmbunătăţi, nu este inevitabil să le consumăm în acest scop? Putem, sau chiar trebuie să încercăm limitarea consumului acestor produse? Această întrebare este normală dacă aceşti produşi nu sunt dăunători. Ce este rău în îmbunătăţirea memoriei, creşterea inteligenţei şi a atenţiei şi a capacităţii de concentrare? Sau în a spori creativitatea, empatia şi sociabilitatea? Deja ne refugiem zilnic în cafea, ţigări sau într-un pahar de Chardonnay. Nu facem acest lucru mai ales pentru efectele cafeinei, nicotinei şi al alcoolului asupra creierului? Prin ce diferă o pilulă de o ceaşcă de cafea?

Created 10 February 2010
Last edited 28 June 2018
Topics Ethics, Health, Science
Original English

Policy positions

Policy position 1

Dacă există dovezi puternice despre potenţialele lor efecte negative, nu ar trebui să existe alte controale asupra stimulentelor sistemului nervos în afară de cele deja existente pentru alcool şi tutun, lăsând piaţa să decidă.

Policy position 2

Consumul stimulentelor sistemului nervos trebuie neapărat să se afle sub control medical strict – ceea ce înseamnă că trebuie să fie eliberate doar cu reţetă medicală.

Policy position 3

Stimulentele sistemului nervos nu trebuie să se afle la îndemâna publicului larg, dar cercetările trebuiesc continuate (fazele clinice, utilizări militare etc.) pentru a fi bine determinate efectele lor medicale şi sociale pe termen lung.

Policy position 4

Din punct de vedere moral este inacceptabilă utilizarea acestui tip de stimulente pentru îmbunătăţirea unui comportament normal, motiv pentru care utilizarea acestor substanţe trebuie să se facă exclusiv în scop terapeutic – tratamentele maladiilor, tulburări şi alte afecţiuni.

Story cards

Thumbnail

Sunt condamnat la închisoare pe viaţă, în Texas, pentru o crimă săvârşită în 1981. Deşi sunt nevinovat, timp de 20 de ani nu am găsit dovezi care să îmi susţină cauza. Anul trecut însă am făcut teste de amprentare a creierului. Mi s-a pus un fel de cască cu electrozi pe cap, şi mi-au arătat imagini de la locul crimei amestecate cu imagini fără nici o legătură cu crima. Mi-au spus că chiar dacă aş încerca să îmi ascund reacţiile, dispozitivul ar înregistra amintirile înregistrate în creier. Şi bineînţeles, nu au depistat nici o amintire. În sfârşit am o speranţă.

Povestea lui Kevin
Thumbnail

Timp de mai mult de opt ani am suferit de maladia lui Parkinson, membrele mele zvâcnind şi tremurând. În ultimul timp, medicamentaţia nu mai avea aceleaşi efecte ca înainte, iar membrele mele se contorsionau necontrolat. Doctorul meu mi-a spus că medicamentaţia şi-a atins limitele şi a sugerat să încerc Stimulare Craniană Profundă. Îmi pot implanta un electrod pentru a controla simptomele, pe care îl pot aprinde sau stinge de la un dispoizitiv situat pe piept. Sunt mari şanse de a obţine rezultate foarte bune, dar nu mă voi transforma într-un fel de robot?

Povestea lui Olive
Thumbnail

Am 63 de ani. În ultimul timp am avut tulburări de memorie. Anlizele au arătat că sufăr de MCI – despre care se pare că este pre-demenţă. Deşi nu este sigur, în următorii cinci ani probabil că mă voi îmbolnăvi de boala lui Alzheimer. Doctorii mi-au prescris un medicament care va încetini procesul de deterioare dar care nu îl poate stopa. Vreau cu disperare acest medicament, ideea demenţei înfricoşându-mă atât pe mine cât şi pe familia mea. Medicamentul este însă extrem de scump şi nu ştiu cât timp mi se va plăti pentru el.

Povestea lui Rose
Thumbnail

Am 43 de ani, sunt mamă a trei copii şi sunt casnică. De mai mulţi ani sufăr de depresie. Doctorul îmi prescrie medicamente care mă fac să văd partea frumoasă a lucrurilor. Nu îmi pot imagina cum ar fi viaţa mea dacă nu aş lua aceste pastile. Mă întreb totuşi, ce fel de persoană aş fi fără aceste medicamente. În fond, cine sunt eu? Oare medicamentele mă ajută să îmi găsesc adevărata personalitate? Sau mă transformă într-o altă persoană, mereu veselă şi zâmbitoare, dar în fond complet străină mie?

Povestea lui Susan
Thumbnail

Cu trei ani în urmă am depus mărturie pentru Lee, care avea 17 ani, şi care era judecat pentru tentativă de omor asupra unui puşti de 15 ani. Am spus ceea ce credeam şi anume că Lee nu îşi poate controla pornirile violente ca urmare a faptului că provine dintr-un mediu violent. Am utilizat tehnici imagistice ale creierului pentru a arăta că lobul pre-frontal al creierului său conţine mult mai puţină materie cenuşie decât normal. Aceasta este o caracteristică a comportamentului violent. Acest lucru a convins juriul să îl achite de acuzaţia de tentativă de omor şi să îl condamne pentru asalt grav.

Povestea dr. Anderson
Thumbnail

Predau într-o şcoală secundară. Pănă la o treime dintre băieţii din clasele în care predau consumă Ritalin deşi nu suferă de Sindromul Deficitului de Atenţie şi Hiperactivitate. Din ce în ce mai mulţi părinţi bogaţi dau copiilor lor medicamente pentru a-i ajuta să se concentreze şi să studieze. Oare va veni ziua în care tezele vor trebui însoţite de analiza urinii pentru a vedea dacă rezultatele sunt obţinute în urma muncii serioase sau a dopajului?

Povestea lui Margaret
Thumbnail

Tocmai s-a născut copilul meu şi a lui John, un băieţel minunat pe nume Oliver. Acum va trebui să întrerup munca de scriitoare liber profesionistă. Mi se rupe sufletul la gândul de a-l lăsa zilnic pe micuţul Oliver într-o creşă. Deşi personalul este profesionist, despre copii lăsaţi în creşe am citit că sunt mai susceptibili să devină delicvenţi. Pe de altă parte, dacă îl ţin acasă va petrece mult timp uitându-se la televizor şi la video, fapt despre care de asemenea am citit că este dăunător.

Sybil’s story
Thumbnail

Acum câţiva ani, fiul meu, Kevin, atunci în vârstă de 22 de ani, a avut un accident de motocicletă. De atunci se afla într-o stare de comă denumită stare vegetativă. Cortexul său cerebral fiind mort, nu va mai putea niciodată să gândească sau să simtă. Singura parte a creierului său care este încă activă este creierul animal răspunzătoare de respiraţie şi bătăile inimii care îlface să respire şi îi face inima să bată. Cum nu există nici o şansă ca el să îşi mai recapete vreodată cunoştiinţa ce rost mai are? Uneori mi se pare că este viu, uneori mi se pare mort, şi uneori simt că nu mai ştiu care este diferenţa între cele două stări.

Barbara’s story

INFO CARDSISSUE CARDS

Reglarea tehnicilor

Trebuie permisă vizualizarea creierului şi pentru alte considerente decât diagnosticarea şi tratamentul unei anumite afecţiuni? Cui ar trebui sa fie permisă?

Electrozi şi pastile

Există vreo diferenţă între a avea un electrod în creier şi a lua o pastilă?

Libertatea umană şi demnitatea

Tratamentul agresivităţii sau a comportamentului sexual anormal, impus prin ordin judecătoaresc, este o privare a libertăţii individului şi o încălcare a drepturilor omului? Dar dacă tratamentul constă în implantarea de electrozi în creier?

Îmbunătăţindu-mă pe mine

Dacă ar fi posibil, mi-aş îmbunătăţi prin mijloace artificiale (pilule, electrozi, SMT):
- Memoria
- Inteligenţa
- Starea generală
Sunt unele metode mai acceptabile decât altele?

Medicamentele şi societatea

Vor avea un puternic efect social medicamentele care stimulează sistemul nervos? Utilizarea lor de către unele grupuri sociale le va conferi acestora avantaje faţă de alte grupuri?

Medicamente pentru cei la putere

Preşedinţii sau primi miniştrii, ale căror decizii pot modifica lumea ar trebui să consume stimulente ale sistemului nervos?

Influenţând evoluţia

Modificăm evoluţia umanităţii prin modificarea artificială a creierului uman?

Judecând riscurile

Cum putem şti care sunt riscurile pe termen lung ale majorităţii medicamentelor psihoactive, mai ales atunci când consumul lor începe de la o vârstă fragedă şi durează o perioadă lungă de timp?

Controlul utilizării medicamentelor

Odată un medicament aprobat şi acceptat, va fi uztilizat şi pentru alte scopuri decât cele pentru care a fost conceput.

Vor fi oamenii obligaţi să îşi mărească capacităţile creierului?

Există pericolul ca angajatorii şi şcolile în căutare de muncitori şi respectiv de elevi cu performanţe crescute să îi oblige pe aceştia să consume stimulente ale sistemului nervos. Acest lucru trebuie oprit.

Efectul medicamentelor

Sunt aceeaşi persoană după ce am consumat un medicament care acţionează asupra sistemului meu nervos?

Medicamente sau terapie

Depresia trebuie tratată cu medicamente sau prin terapie?

În ce constă remediul?

Remediul unei afecţiuni a creierului se află neapărat tot în creier?

Trăgând concluziile

În domeniul afecţiunilor psihice, cum putem trage o linie clară între sănătos şi bolnav?

Ce fel de afecţiune este depresia?

Depresia este o afecţiune a individului sau a societăţii?

Ascunzând problema

Se poate ascunde o problemă a societăţii prin consumul medicamentelor pentru sistemul nervos?

Atitudinile societăţii

În ce măsură variaţia comportamentului uman este acceptată de societate?

Neliniştea noastră în ceea ce priveşte medicamentele

Majoritatea dintre noi ar dori să îşi petreacă viaţa veseli şi destinşi, concentrţi în timpul serviciului ca un fascicul laser şi bucurându-se de sex pasional în fiecare seară. Totuşi majoritatea dintre noi suntem reţinuţi în faţa ideii de a obţine aceste lucruri cu ajutorul medicamentelor. De ce?

Cine este răspunzător?

Cine defineşte comportamentul şi tulburările de comportament, cine ar trebui să controleze tratamentul?

Ajungând la limită

Este etic consumul de medicamente pentru obţinerea de avantaje faţă de ceilalţi?

Creşterea capacităţilor creierului şi corectitudinea

Educaţia este un stimulent cognitiv extrem de inegal distribuit, dar societatea nu este împotriva educaţiei. Spre deosebire de educaţie, stimulentele neurocognitive pot fi relativ uşor răspândite larg.

Medicamente pentru trecerea examenului

Dacă se dezvoltă medicamente stimulatoare ale capacităţilor cognitive, care sunt implicaţiile consumului lor pentru promovarea unor examene?

Cafeaua şi alte stimulente

Consumul unui stimulent înaintea unui examen diferă de băutul unei ceşti de cafea?

Creşterea puterii tribunalelor

Tribunalele pot impune tratamente asupra inculpaţilor. Există riscul ca tratamentele să fie impuse tuturor persoanelor pe care societatea le consideră anormale?

Creierul în evoluţie

Acum 20 de ani, oamenii de ştiinţă considerau că odată format, singura modificare pe care o suferă creierul constă în pierderea celulelor nervoase în procesul de îmbătrânire. Astăzi ştim că creierul este într-o continuă schimbare tot timpul vieţii, ca urmare a învăţării şi adaptării la mediu.

Ce este conştiinţa?

Oamenii de ştiinţă spun că în clipa în care devenim conştienţi că facem o acţiune, în creierul nostru acţiunea este deja terminată. Aceasta înseamnă că modul nostru de acţiune este controlat de creier în timp ce conştiinţa este un mod de-al creierului de a-şi explica acţiunile nu de a le controla.

Legături între anatomia creierului şi comportament

Căutând o legătură între comportament şi anatomia sau biologia creierului, oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că la 21 de indivizi cu comportament antisocial volumul creierului era cu 11% mai mic decât normal.

Modele animale

Studiind la animale, comportamente ca dependenţa, agresiuniea şi comportamentul matern, oamenii de ştiinţă au descoperit că acestea pot fi modificate cu medicamente. Rezultatele unora dintre aceste studii sunt deja aplicate la oameni.

Rezistenţa la medicamente

Persoanele care suferă de maladia lui Parkinson nu îşi pot controla mişcările. Există medicamente pentru tratarea maladiei lui Parkinson, dar mulţi pacienţi au devenit rezistenţi la acestea.

Tratementul problemelor biologice şi psihologice

Pentru tratarea maladiei lui Parkinson şi a altor afecţiuni locomotorii au fost utilizaţi stimulatori ai creierului profund, care sunt în prezent încercaţi şi în tratamentul altor afecţiuni psihice cum ar fi depresia şi obsesia compulsivă.

Terapia cu celule stem

Maladia lui Parkinson este un bun candidat al terapiei cu celule stem deoarece zona afectată din creier este de mici dimensiuni şi uşor de identificat. Înlocuirea celulelor distruse cu celule stem poate duce la ameliorarea sau chiar la vindecarea maladiei.

Lobotomiile frontale

Între anii 1930 – 1950, tratamentul schizofreniei consta în îndepărtarea părţii frontale a creierului pacienţilor, personalitatea acestora fiind astfel pentru totdeauna modificată.

Stimularea Magnetică Transcraniană (SMT)

Se pare că SMT poate ameliora memoria şi acţiunile de raţionare, poate atenua efectele oboselii severe, şi accelera procesul de învăţare de noi deprinderi.

Tendinţa de a medicaliza

Tratamentul medicamentos al afecţiunilor nemedicale este încurajat prin etichetarea acestora cu nume medicale sau psihologice?

Îmbunătăţirea cu ajutorul medicamentelor

Administrarea de medicamente oamenilor normali îi poate face pe aceştia mai buni decât normal. Deja există medicamente care ameliorează stările psihice, memoria, cunoaşterea şi funcţii esenţiale cum ar fi somnul, apetitul sau sex-ul.

Noi medicamente antidepresive

Acestea sunt mai sigure decât cele anterioare fapt care le conferă utilizări mult mai largi. Există tendinţa de a utiliza aceste medicamente pentru îmbunătăţirea stării de spirit de către oameni perfect sănătoşi pentru a se simţi mai bine decât bine.

Tratament fără simptome

Depresia este pasageră, adeseori între episoade putând trece mai mulţi ani. Astăzi, pacienţii sunt trataţi cu o generaţie nouă de antidepresive pe o perioadă de mai mulţi ani, chiar dacă nu mai manifestă simptomele respective.

Ficţiunea întâlneşte realitatea

În cartea lui Aldoux Huxley din anul 1930, Brave New World, este descris un medicament denumit Soma care îndepărta orice durere. Astăzi, numeroase medicamente cu efecte asupra creierului sunt disponibile cu sau fără reţetă medicală.

Epidemia de depresie

Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră depresia ca fiind principala problemă de sănătate a secolului acestuia. Tulburările mentale sunt printre principalele cauze de boală şi disabilităţi în Europa şi nu numai.

Medicamente fără reţetă

Medicamentele nu sunt consumate mereu pentru tratarea afecţiunilor sistemului nervos. Există persoane care consumă medicamente anti-depresive deşi nu suferă de fapt de depresie.

Medicamente pentru învăţare

Este dovedit faptul că ritalina şi alte asemenea medicamente psiho – stimulante îmbunătăţesc vigilenţa, timpul de reacţie, capacitatea de planificare şi capacitatea de a rezolva probleme.

Medicamente pentru îmbunătăţirea memoriei

Numeroase companii producătoare de medicamente depun mari eforturi pentru dezvoltarea medicamentelor de ameliorare a memoriei. Deşi există puţine dovezi ale eficienţei lor, suplimentele nutritive de creştere a memoriei reprezintă deja o industrie de bilioane de dolari.

Puterea soldaţilor

Cu ajutorul medicamentelor pentru tulburările de somn, starea de veghe poate fi prelungită până la mai multe zile.
Administrarea acestora la persoane sănătoase a fost investigată în armată.

Experimente militare

Armata americană cheltuieşte 20 de milioane de dolari studiind noi modalităţi de prevenire a oboselii şi care să permită soldaţilor să rămână treji, alerţi şi efectivi până la şapte zile, fără a suferi efecte secundare.

Supraoameni

Armata americană sugerează faptul că specia umană trebuie ameliorată. Se cercetează modurile prin care soldaţii să devină mai deştepţi, mai duri, mai rapizi şi mai puternici – pe scurt să fie transformaţi în supraoameni.

Pericolele medicamenelor pentru memorie

"Creşterea memoriei în mod cronic, pentru tot restul vieţii, s-ar putea să nu fie benefică. S-ar putea ca această creştere a memoriei să producă efecte psihologice secundare, cum ar fi aglomerarea creierului cu prea multe lucruri pe care nu le mai putem uita."

Peste ghişeu

Numeroase medicamente stimulatoare ale sistemului nervos, concepute iniţial pentru tratarea unor afecţiuni, s-au dovedit a fi destul de sigure şi pentru utilizări mai largi.

Mass Media

Nu se cunoaşte efectul fluxului informatic al mass-mediei asupra creierului în dezvoltare. Se pare că influenţa mass mediei asupra creierului să fie mai periculoasă decât medicamentele.

Register to download vote results of this PlayDecide game.Register